Spectacolul "Schimbarea"

Descriere

un spectacol de Nic Ularu - PREMIERĂ

Harms și Kafka sunt doi dintre autorii mei preferați, iar scenariul teatral ”Schimbarea” este o încercare de a aduce într-un singur loc elementul comun al creației celor doi: viziunea grotescă și tragicomică a realității.

Personajele lui Harms își trăiesc viețile supunându-se benevol prejudecăților unei societăți în care individul este angrenat perpetuu în situații banale și de cele mai multe ori violente. Ele nu au motivații majore și nu-și pun întrebări fundamentale care le-ar putea zdruncina în vreun fel existența mediocră.

Personajele lui Kafka, deși sunt descrise într-o zonă realistă, au și ele o viziune grotesc-halucinantă asupra realității și a situațiilor în care sunt târâte, așa cum personajele lui Harms par mai curând spectatori ai propriilor vieți decât deținători ai acestora.

În ”Schimbarea”, am ales ca unele personaje să fie redate în stilul celor lui Harms pentru că trăiesc într-un absurd comic, în timp ce personajele kafkiene îl trăiesc în tragic.

Vizitând România mai des, am fost frapat de faptul că una dintre cele mai batjocorite noțiuni (pentru că nu e înțeleasă și plutește în abstract) este aceea de justiție. La noi toată lumea se pricepe la justiție, posturile de televiziune încearcă să stoarcă rating din ea, se invocă politicul, se urlă, justiția devine fie dreaptă, fie strâmbă, fie extrem de motivată politic, fie profund coruptă, în funcție de interesele condamnaților sau ale partidelor politice. În general, omul de rând iese din această ecuație și este pedepsit fără scrupule, fără televiziuni, fără declarații și scandaluri publice, pentru că standardele sunt duble. Justiția este inventată, interpretată și aplicată de oameni, iar oamenii sunt imperfecți.
...Nic Ularu